Partidul Democrat din Moldova

Interviuri

24 Ianuarie 2017

V.Plahotniuc regretă excesele lui Dodon, nu uită de Filat şi are o ofertă pentru Jurnal TV

V.Plahotniuc regretă excesele lui Dodon, nu uită de Filat şi are o ofertă pentru Jurnal TV

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a declarat într-un interviu în exclusivitate pentru Deschide.MD că Republica Moldova nu va anula sau renegocia Acordul de Asociere cu UE, şi nici nu va semna un acord cu Uniunea Eurasiatică, calificând declaraţiile lui Igor Dodon făcute la Moscova, drept pur electorale. Potrivit lui Plahotniuc, Vlad Filat plăteşte un preţ prea scump pentru greşelile comise. Preşedintele PD neagă implicarea în situaţia creată în jurul Jurnal TV şi vine cu o ofertă pentru trustul media. În cadrul interviului, Vlad Plahotniuc s-a expus pe marginea chestiunilor legate de posibilitatea alegerilor anticipate, restructurarea guvernului, frauda bancară, „Landromatul”, relaţiile cu România şi cu Rusia, şi alte subiecte actuale.

R: Domnule Plahotniuc, sunteţi considerat de mulţi ca fiind omul care construieşte mizanscena şi regia multor mutări de pe scena politică de la noi. Ani de zile aţi preferat să rămâneţi în umbra deciziilor, fiind catalogat drept „Păpuşarul" teatrului politic autohton. Lucrurile s-au schimbat în ultimul timp, iar preluarea conducerii „de jure" a PD nu a fost chiar o surpriză neaşteptată. Apariţiile publice tot mai dese, verbalizarea unor atitudini şi poziţionări, toate pregăteau terenul pentru ieşirea la rampă. Vlad Plahotniuc a făcut pasul în faţă, l-a făcut şi în 2010, şi în ianuarie 2016. Ce este diferit de această dată?

VP: Diferenţe sunt mai multe, nu doar de context. Când am intrat în politică, în 2010, am sperat că intru într-o zonă unde competiţia are la bază modul în care sunt promovate ideile şi proiectele politice, credeam că după înlăturarea comuniştilor de la putere aşa se va dezvolta scena politică. Am greşit, de fapt am descoperit un haos mare, o lipsă de organizare a partidelor, mult populism, puţine idei politice şi mult orgoliu, frustrări, lupte pentru funcţii. Am intrat atunci în politică cu aşteptări greşite, am înţeles repede şi am făcut un pas în lateral, nu înapoi. Un pas care să-mi permită să evaluez dintr-o zonă neutră cum vreau să mă implic mai departe.

R: Unii spun că acest pas lateral a fost de fapt o poziţionare în umbra politicii...

VP: Dacă privim modul în care se înghesuie unii pe scena politică şi teatrul care se desfăşoară acolo, da, pot să spun că nu am fost chiar pe această scenă, am fost mai degrabă în culise, am lăsat să se consume anumite scenete, iar oamenii care asistă la acest spectacol să dea aprecieri. Şi le-au dat, au existat deja câteva reconfigurări politice.

R: De ce aţi candidat la funcţia de premier, nu a fost tot o încercare de a ieşi în faţă?

VP: Pentru cei care pot să treacă de emoţii şi de imaginea greşită care a fost proiectată în spaţiul public, cred că astăzi este mai clar gestul meu de atunci. Nu m-a costat nimic să mai duc în spate o campanie mediatică isterică, având în vedere că rezultatul final a fost stabilizarea ţării şi o guvernare care s-a pus pe treabă. Trebuie să fim mai puţin superficiali şi să nu ne limităm la a înţelege pasul unu, să urmărim şi paşii următori, dar mai ales să-i înţelegem. Ceea ce s-a întâmplat atunci a dat un rezultat final pozitiv.

R: Adică a fost o mişcare tactică atunci?

VP: Nu, a fost o mişcare politică, într-un context pe care vi-l amintiţi foarte bine, dominat de isteria provocată în mod fals de două grupări conduse de infractori, care doreau să producă haos în ţară. Erau mai multe posibilităţi prin care puteam rezolva acea criză. Am ales una mai complicată, dar s-a dovedit ulterior că a fost bună.

„Vlad Filat plăteşte prea scump”

R: V-aţi retras în culise pentru a porni războaie cu adversarii şi concurenţii politici, iar acum scena ar fi „măturată” şi se poate juca cu toate reflectoarele aprinse?

Mă refer la faptul că Filat este condamnat, Platon - întemniţat, Ţopii - refugiaţi în Germania, Usatîi - refugiat în Rusia, Maia Sandu, Năstase,  Leancă – în „hibernare" postelectorală, Voronin – contează puţin, Ghimpu - pe drumul pavat cu 1,8 %. V-au mai rămas adversari de calibru? Există temeri că ne-am putea trezi cu un regim autoritar în lipsa unor oponenţi pe măsura ”coordonatorului majorităţii” ?

VP: Dacă ar fi să luăm fiecare caz în parte, să îl analizăm în amănunt, o să vedeţi că mulţi dintre cei pe care i-aţi pomenit s-au măturat singuri. Amintiţi-mi vă rog cu care dintre ei am pornit eu, din proprie iniţiativă, vreun război? Dacă analizaţi obiectiv ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, o să vedeţi cine sunt cei care au pornit aceste războaie şi pentru ce. Şi încă timpul nu şi-a spus ultimul cuvânt, începe doar să arate parţial realitatea, dar mai sunt multe de demonstrat. Eu am răbdare, iar dacă o să aveţi şi dumneavoastră, vă propun să revenim cândva la acest subiect din interviu, când toate lucrurile vor fi şi mai clare. Acum mă limitez doar la a vă mai spune că eu nu cred în eficienţa rezolvării problemelor prin războaie, acestea lasă pagube pentru toată lumea, diferă doar mărimea pagubelor. De asta încerc să le evit, nu le iniţiez, prefer să caut soluţii de rezolvare paşnică, chiar dacă durează mai mult şi trebuie făcute mai multe concesii.

R: De ce evitaţi să răspundeţi unor acuzaţii formulate de Vlad Filat?

VP: Pentru că nu ar fi corect, omeneşte vorbind. Vlad Filat se află în situaţia în care se află, plăteşte probabil pentru unele greşeli, pentru modul în care şi-a format anturajul, plăteşte mult, cred că prea scump… Eu privesc lucrurile subiectiv, e adevărat, din perspectiva faptului că a fost coleg de coaliţie, când s-au făcut câteva lucruri pozitive importante în ţară.

R: Dar Platon?

VP: El nu a fost niciodată politician în mod real şi nu a făcut nimic bun pentru ţară, nu faceţi confuzie.

R: Maia Sandu şi Andrei Năstase?

VP: Cum am spus şi în discursul de la congres, sunt o imitaţie caraghioasă a lui Vlad Ţepeş şi Alba ca Zăpada. Ei nu au venit niciodată cu un proiect politic, amândoi au intrat în politică având o singură obsesie, pe modelul deja ratat de câteva ori de infractorii Ţopa. Nu au venit cu nimic nou, nu au propus nimic concret pentru oameni. Singurul lor proiect a fost să-i dărâme pe cei de la putere şi să se instaleze ei, iar pentru asta erau gata să declanşeze o criză socială de proporţii, au încercat să blocheze finanţările externe pentru Moldova, inclusiv acordul cu FMI. Nu a contat că oamenii ar fi putut rămâne fără pensii şi salarii, important era să se caţăre ei în funcţii. Doi aventurieri, pe care acum îi vedeţi cum se chinuie să găsească teme cu care să iasă în faţa oamenilor, ca să nu-i uite. Problema mare a opoziţiei este că nu are capacitatea să demonstreze că are idei şi soluţii mai bune decât partidele de la guvernare.

R: În ce măsură au dreptate cei care vă acuză că aţi fi asamblat actuala majoritate guvernamentală în culise, că aţi făcut uz de diverse pârghii pentru a fi mai convingător?

VP: Paradoxul este că unii dintre cei care spun asta sunt indirect chiar autorii acestei coaliţii majoritare. Greşelile pe care le-au făcut ei şi modul în care au încercat să declanşeze o criză politică şi socială au determinat de fapt formarea acestei coaliţii, la care au aderat oamenii care erau împotriva haosului. Şi aici vă dau doar un exemplu: PLDM. Ei dacă ar fi vrut într-adevăr să facă ceva pentru ţară, ar fi trebuit să rămână la guvernare şi să-şi impună punctul de vedere din interior, să genereze schimbările în felul ăsta, ar fi avut fracţiunea întreagă şi ar fi putut face multe. Ei însă au preferat să facă alianţă cu infractorii Ţopa, în proiectul lor de preluare a puterii, le-au promis probabil funcţii mai multe şi alte beneficii.

R: Care a fost cea mai inspirată decizie pe care aţi luat-o în calitate de "coordonator din umbră"? Dar cea mai neinspirată?

VP: Nu o să mă limitez în răspunsul meu la decizii luate de mine, pentru că în coaliţie luăm decizii colective. O decizie foarte bună a coaliţiei a fost numirea lui Pavel Filip premier, este un om care îşi vede de treabă şi munceşte foarte serios. Au fost, de asemenea, câteva decizii foarte grele privind votarea unor legi pentru curăţarea sectorului bancar. La fel tot ceea ce ţine de pachetul pentru programul cu FMI. Nu mă îndoiesc că au fost şi unele idei sau acţiuni neinspirate, pe unele poate le-am corectat deja, altele sunt în curs de corectare. Important e să ne corectăm atunci când greşim. Şi de când am preluat guvernarea am arătat că putem să facem asta. Iar rezultatele s-au văzut atât prin îmbunătăţirea ratingului internaţional de ţară, de la negativ B3 la stabil, cât şi prin faptul că în 2016 s-a înregistrat cea mai scăzuta rată a inflaţiei de după 2009 încoace.

„Reformarea guvernului, e atributul premierului. Nu vom avea anticipate ”

R: Cum sunt relaţiile în actuala majoritate, există sau nu divergenţe politice în coaliţie? Cum au primit partenerii de guvernare ideea reformării guvernului şi implicit reducerea numărului de ministere? Ce veţi face dacă unii din partenerii dumneavoastră de guvernare nu vor accepta aceste ajustări?

VP: Relaţiile în Coaliţie sunt politice, avem o viziune generală comună, în baza căreia acţionăm, dar evident că apar şi păreri diferite pe anumite subiecte, suntem şi noi diferiţi, e normal. Ar fi straniu să fie altfel. Important este însă că discutăm deschis, ne ascultăm unii pe alţii şi găsim soluţii de compromis la temele divergente, în aşa fel încât să putem activa eficient. În ceea ce priveşte reformarea guvernului, eu nu voi intra în zona tehnică, e atributul premierului. Politic însă există în coaliţie voinţa să facem această reformă. Urmează ca Guvernul să vină cu viziunea finală şi să luăm decizia politică.

R:  Care e probabilitatea de reformatare a actualei majorităţi în sensul scoaterii sau aducerii de noi entităţi în coaliţie?

VP: De ce ar trebui o reformatare când lucrurile merg bine? Noi avem o majoritate stabilă şi nu avem nici un motiv să ne gândim la asta. Faptul că pot să mai apară unii deputaţi care vor să adere la coaliţie e altă discuţie, uşile au fost şi sunt deschise.

R: Cum ar trebui să arate o clasă politică reformată despre care aţi vorbit la congresul PD? Unul din obiectivele anunţate la congres a fost „Optimizarea Parlamentului prin care cetăţenii să-i poată sancţiona pe cei care nu îşi fac treaba". Să înţelegem că urmează implementarea sistemului mixt de alegere a parlamentarilor, votul uninominal? 

VP: Reformarea clasei politice trebuie să plece de la ieşirea din sfera show-ului şi a populismului, revenirea la oameni şi la nevoile lor. Dar asta nu se va întâmpla câtă vreme oamenii nu vor avea un control asupra politicienilor. În acest moment, acest control se desfăşoară cel mult o dată la patru ani, ceea ce nu e suficient şi eficient. Va trebui să găsim formulele prin care să le dăm oamenilor mai multă putere asupra clasei politice. În legătură cu votul uninominal, acest lucru nu poate fi decis de mine. Eu am propus cândva această soluţie, partenerii externi pe care i-am consultat atunci au avizat pozitiv ideea în sine, dar au fost unii pe intern care s-au speriat foarte tare de faptul că cetăţenii ar putea să exercite un control mai strict asupra lor. Mulţi politicieni preferă să se ascundă după sigle de partid şi liste electorale, de parcă le-ar fi ruşine de numele şi trecutul lor. Dacă nu se vrea uninominal, pot fi găsite alte metode prin care să-i ajutăm pe oameni să-i controleze pe politicieni. Important este să acceptăm cu toţii că e dreptul oamenilor să aibă un control mai mare asupra activităţii politicienilor.

R: Unul din politicienii opoziţiei a spus că intenţionaţi să declanşaţi anticipate chiar în acest an şi sa introduceţi uninominalul înainte. Ce e adevărat din toate astea?

VP: Vedeţi cât de desprinşi de realitate sunt aceşti politicieni de care vorbiţi? Până acum se zbăteau ei să declanşeze anticipatele, au văzut că nu pot, acum mă acuză pe mine că vreau anticipate. E ridicolă această speculaţie. Nu vor fi anticipate nici declanşate de opoziţie, nici de putere. Republica Moldova are nevoie de stabilitate şi de linişte, ca să poată să înceapă să evolueze cu adevărat. Cu atât mai mult, precizez că nici un fel de schimbare care vizează sistemul electoral nu poate fi făcută cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Deci toată speculaţia asta cu anticipatele precedate de schimbări ale sistemului electoral e doar o manipulare care să genereze confuzie în societate. Încă o minciună a opoziţiei, ca să fiu mai clar.

R: Pavel Filip rămâne premier până la finalul mandatului?

VP: Da, el are întregul sprijin al partidului şi face o treabă bună. Îşi va duce mandatul până la capăt şi sunt sigur că va fi un mandat cu rezultate importante pentru ţară.

„Au fost încercări de şantaj la adresa mea”

R: La congres aţi mai declarat că toţi cei care trebuie să ajungă după gratii, vor ajunge. Deocamdată după gratii ajung şefuleţi, nu şi nume grele. Cei mari se aleg cel mult cu demisii. Se va trece şi la alt nivel, la persoane cu funcţii şi responsabilităţi mai mari?

VP: Au fost şi persoane cu funcţii înalte, mai ales anul acesta. La fel de important este să se lupte cu fenomene care afectează în mod direct populaţia, cum ar fi ceea ce se întâmplă în vamă, medicină, poliţie şi alte domenii. Se văd anumite semne pozitive, dar este încă mult de lucru. Ceea ce am putut să facem ca politicieni a fost să votăm legile care le-au oferit instituţiilor de drept instrumentarul necesar să lupte eficient cu corupţia. Rămâne să vedem cum va fi folosit acest instrumentar.

R: Suntem deja la începutul lui 2017 şi... unde-i miliardul, unde-s vinovaţii, cine plăteşte? Au apărut şi acuzaţii la adresa Dumneavoastră, aţi avut vreun beneficiu din frauda de la BEM? Chiar şi politic, dacă a fost.

VP: Faptul că au fost acuzaţii la adresa mea, mai ales din partea unora care au beneficiat în mod direct de fraudele din sistemul bancar, nu m-a mirat, aşa înţeleg ei să se apere. Suferinţa mare a unora este tocmai aceea că nu şi-au putut proba niciodată acuzaţiile şi că ştiu că nu am avut nicio implicare.

Dar nu acuzaţiile lor false sunt interesante aici, ci faptul că au fost şi unele încercări de şantaj la adresa mea, din afara ţării. Vorbesc prima dată public despre asta. Unii s-au gândit să profite de situaţie, să facă anumite falsuri cu care să mă ia ostatic politic al intereselor pe care le au legate de Republica Moldova. Iată asta mi se pare mie grav şi am reacţionat foarte categoric la genul ăsta de şantaj. A fost o luptă care nu s-a dat în public, poate public s-au văzut doar câteva aşchii care au sărit. Cert este că nu am cedat acestor încercări şi nu voi ceda nici în continuare, indiferent ce fel de încercări vor mai fi, din ce direcţie vor veni, ce fel de falsuri se vor utiliza.

În ceea ce priveşte recuperarea banilor fraudaţi de la BEM şi pedepsirea vinovaţilor, e atribuţia instituţiilor de drept şi a justiţiei să acţioneze, să facă lumină. Furtul de la BEM s-a desfăşurat pe parcursul multor ani şi a mai multor guverne, investigaţia trebuie să fie una complexă, iar oamenii să afle cine sunt cei care au pus bazele schemelor de fraudare şi cine sunt beneficiarii.

R: Landromatul, spălarea a peste douăzeci de miliarde de dolari prin sistemul nostru judecătoresc ne-a creat imaginea unui stat nu doar eşuat, dar de-a dreptul mafiot. Aţi ştiut despre acest caz? Ce e adevărat din acuzaţiile lui Platon şi a oamenilor lui la adresa dvs?

VP: Acest caz a determinat schimbări majore în sistemul bancar. Toate acele legi, care erau şi în pachetul pentru programul FMI, au presupus întărirea sistemului bancar în aşa fel încât astfel de situaţii să nu mai poată avea loc. Aceste schimbări s-au produs anul trecut, inclusiv cu implicarea mea politică şi i-au deranjat foarte tare pe cei care de fapt au stat în spatele acestor scheme de spălare de bani. Nu întâmplător au fost intensificate acuzaţiile la adresa mea tocmai când se produceau aceste transformări. Unora le-ar fi convenit să folosească în continuare ţara noastră ca spălătorie de bani, să nu existe această întărire legislativă a sectorului bancar. Acum judecaţi logic, dacă era adevărat măcar ceva din ce spun cei pe care îi menţionaţi, aş fi sprijinit eu aceste modificări doar de dragul programului cu FMI?! Cei care lansează astfel acuzaţii sunt de fapt indivizii care au fost folosiţi în implementarea acestor scheme, care azi se ascund în diferite ţări şi se victimizează pentru a masca implicarea lor, însă timpul îi va aşeza la locurile lor pe fiecare, după fapte. Nu o să-i ajute milioanele pe care le plătesc ONG-urilor din străinătate sau din Moldova pentru a-şi acoperi activitatea criminală. Instituţiile de drept trebuie să caute în continuare tot adevărul şi vinovaţii.

R:  În cazul Landromatului aţi afirmat că: „Platon nu administra banii lui, el era doar omul cu schemele de spălare de bani, iar in spatele lui au stat persoane importante". Presupun că nu v-aţi referit la cineva din Republica Moldova, ştiţi cine sunt? Vom afla si noi?

VP: M-am referit la persoane din afara Moldovei, nu avem noi aşa persoane importante aici, cu aşa sume de bani.

R: Din Rusia?

VP: La întrebarea asta trebuie să răspundă cei care se ascund acum de răspundere, cei care acţionează în continuare în slujba persoanelor respective pentru a împiedica instituţiile statului să afle adevărul.

„Aştept Jurnal TV să-mi transmită o solicitare cu datele tehnice necesare. Le pot oferi o soluţie bună”

R: O acuzaţie e legată de situaţia de la Jurnal TV. Aţi stat în spatele iniţiativei de a fi daţi afară din spaţiu pentru a nu mai putea să îşi emită în întregime emisiunile, ceea ce a dus şi la concedieri mari de personal?

VP: În ceea ce priveşte spaţiul lor nu cunosc situaţia şi nu doar că nu am legătură, dar o spun acum public că sunt gata să caut o soluţie pentru un spaţiu în condiţii decente, astfel încât cei de la Jurnal să depăşească această problemă, să poată angaja oamenii înapoi, dacă într-adevăr asta a fost problema reală pentru care i-au dat afară. Aştept să-mi transmită o solicitare cu datele tehnice necesare pentru a activa şi sunt sigur că le pot oferi o soluţie bună. Chiar dacă mă critica toată ziua, eu cred că e bine ca ei sa emită cum au făcut până acum, eu identific mai degrabă avantaje politice în critica lor, toate neadevărurile spuse la adresa mea nu fac decât să arate la momentul potrivit diferenţa dintre acestea şi realitate. Deci, sunt gata să ajut la soluţionarea acestei probleme, mai ales dacă la final rezultatul este ca toţi acei jurnalişti daţi afară nejustificat, în opinia mea, ar putea fi reîntorşi la muncă. Mă tem însă că avem de a face doar cu o campanie de victimizare, care ascunde de fapt ceva mult mai urât în spate. Vom vedea. Propunerea mea este publică şi sunt gata să mă implic în găsirea unei soluţii.

R: Dar acuzaţii de presiuni sunt şi la adresa unor instituţii, cum ar fi CCA?

VP: CCA este o instituţie care fiind permanent în centrul unor atacuri în aceşti ani, a ajuns să funcţioneze destul de greoi, iar la asta a contribuit şi faptul că nu s-a făcut o reformă mai profundă a instituţiei. Eu cred că această instituţie va trebui reformată şi ea din temelii, să fie revizuite competenţele şi să se consolideze un mecanism cât mai bun de alegere prin concurs a membrilor Consiliului, astfel încât acolo să nimerească profesionişti în domeniu, personalităţi notorii, nu oameni veniţi din zona politicului. Deci discuţia legată de CCA cred că trebuie să fie mult mai largă şi să vizeze o reformă amplă a acestei instituţii.

În ceea ce priveşte acuzaţiile Jurnal TV la adresa CCA, răspunsul stă tocmai în faptul că această televiziune a putut să emită fără probleme şi poate emite în continuare fără obstacole din partea CCA.

„Acordul de Asociere cu UE nu va fi anulat, nu vom semna un acord cu Uniunea Eurasiatică”

R: Cum apreciaţi vizita lui Igor Dodon la Moscova? Au fost multe declaraţii tari, vor fi ele puse şi în practică?

VP: Parţial răspunsul este deja în întrebarea dumneavoastră, da, au fost declaraţii tari, politice. Am avut de fapt o punere în practică a declaraţiilor electorale ale preşedintelui Igor Dodon. Însă aceste declaraţii vor rămâne politice. Nu va exista o anulare sau renegociere a Acordului de Asociere cu UE, nici o semnare a unui acord cu Uniunea Eurasiatică. Toate acestea sunt contrare interesului strategic al Republicii Moldova. Pe de altă parte, suntem interesaţi de un dialog cât mai deschis şi constructiv cu partenerii din Federaţia Rusă, pentru a găsi căile cele mai bune de dezvoltare şi dinamizare a parteneriatului strategic. Dar aceste căi se vor găsi în formatul guvernamental deja funcţional.

R: Au fost voci care au spus că acest conflict al dumneavoastră şi al PDM cu Igor Dodon este de fapt regizat. Aţi ştiut dinainte ce va face preşedintele la Moscova?

VP: Dumneavoastră nu aţi ştiut? Evident că era de aşteptat să facă anumite declaraţii tari, au fost anticipate chiar şi de dumneavoastră, de mass media. Dar aşa cum ştiţi, eu am spus încă din campania electorală care va fi poziţia mea pe teme precum Acordul de Asociere şi rămânerea pe modelul de dezvoltare european al ţării. Acum nu am făcut decât să transmitem această poziţie şi în mod oficial, politic, în numele PDM. Din păcate nu este un conflict regizat, este vorba de o viziune reală total diferită de dezvoltare a ţării, ceea ce însă nu trebuie să împiedice instituţiile să funcţioneze eficient şi în baza programului de guvernare în care a fost votat actualul Executiv.

R: Cum veţi construi relaţia dumneavoastră cu preşedintele Igor Dodon?

VP: De ce ar trebui să construiesc o relaţie cu Igor Dodon? Cu el trebuie să discute instituţiile, iar asta în limitele Constituţiei. Premierul şi preşedintele Parlamentului sunt cei care vor determina modul de cooperare cu instituţia prezidenţială. Ceea ce le-am cerut noi ca reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare a fost să nu admită nici un derapaj constituţional. Iar aici voi interveni şi personal, astfel încât să blocăm politic orice fel de derapaje împotriva statului sau a cetăţenilor. Republica Moldova este condusă la nivel decizional de o guvernare pro-europeană, nu de un preşedinte pro-rus.

R: Ce credeţi Dvs şi PDM despre bătălia identitară readusă de Igor Dodon: român-moldovean, limba moldovenească-limba română, istoria românilor versus istoria Moldovei?

VP: Emoţii. Iată aşa a fost ţinută ţara noastră atâţia ani. Oamenii vor să trăiască mai bine, dar unii politicieni încearcă să îi hrănească cu emoţii negative, să-i pună să se lupte între ei, astfel încât oamenii să aibă mintea ocupată. Ăsta e unul dintre lucrurile pe care vreau eu să le schimbăm în politică, despre care am vorbit pe larg şi la Congresul PDM.

„Declaraţiile preşedintelui nu pot afecta relaţiile noastre cu România”

R: Care este opinia dumneavoastră despre propunerea PSRM şi a lui Igor Dodon pentru federalizarea Republicii Moldova? 

VP: Eu cred că o soluţie pentru problema transnistreană nu poate fi găsită de Igor Dodon, ea trebuie găsită prin dialog, în formatul 5+2 şi nu în afara lui. Acolo trebuie analizate soluţiile, argumentele care le însoţesc, evaluat în ce măsură reflectă acestea interesul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

R: Cum vă veţi construi relaţia, dialogul cu opoziţia de pe dreapta – PLDM, PAS, PDA? Cum vedeţi această relaţie?

VP: Sunt pentru o relaţie constructivă cu opoziţia, atunci când opoziţia e una politic reală, care vine cu soluţii, nu exprimă doar frustrări şi emoţii. Acum nu avem o opoziţie reală de dreapta, una politică, una constructivă. Dar sper să apară. E important şi pentru guvernare să discute cu politicieni din opoziţie care vin cu critici însoţite şi de soluţii realiste, care pot fi implementate.

R: România este cel mai important susţinător al Republicii Moldova. Acţiunile lui Igor Dodon vor afecta relaţiile cu România? Care este linia roşie pe care Igor Dodon nu ar trebui să o depăşească, atunci când vine vorba de România?

VP: Ultimele declaraţii ale preşedintelui am văzut că nu au trecut neobservate la Bucureşti. Însă noi avem un parteneriat foarte solid cu România, atât ca guvernare, cât şi ca partid, PDM fiind partenerul politic al PSD, partidul care a câştigat alegerile. Categoric declaraţiile preşedintelui nu pot afecta relaţiile noastre cu România.

R: Ca preşedinte al PDM şi ca om care are relaţii importante în mediul politic din Romania, cum vedeţi relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău, acum, dar mai ales în viitor?

VP: Le văd dinamizate, mai ales acum, când partenerul nostru politic a câştigat alegerile atât de categoric. Dar văd în mod pragmatic această dinamizare, prin elemente care să-i ajute pe moldoveni. România a făcut în ultimii ani gesturi foarte importante pentru ţara noastră şi ne bazăm în continuare pe acest sprijin, care să ne ajute să ne modernizăm ţara.

R: Dar cum vedeţi relaţiile moldo-ruse? Cu cine comunicaţi şi colaboraţi mai mult din Federaţia Rusă (partide şi instituţii din această ţară)?

VP: Dincolo de ceea ce se promovează uneori în mod fals în spaţiul public, relaţia noastră cu Federaţia Rusă este pe un trend pozitiv. Sigur că e loc de mai bine şi noi ca guvernare şi majoritate parlamentară vom face tot ce e posibil pentru a dinamiza această relaţie. Contează mai puţin cu cine şi cât comunicăm, important este să o facem eficient. Am mai spus că Republica Moldova nu e în situaţia de a face alegeri geopolitice, noi trebuie să facem o singură alegere, să conlucrăm eficient cu toată lumea, aşa încât să obţinem beneficii concrete pentru cetăţenii noştri.

„Nu îmi construiesc proiectul politic în jurul unei funcţii”

R: Ca lider al PDM deja şi formal nu doar informal, în ce funcţie vă vedeţi în viitor? Preşedinte sau premier al Republicii Moldova?

VP: Eu îmi construiesc proiectul în jurul scopului final, nu al unei funcţii. Funcţiile sunt relative şi nu întotdeauna te ajută să îţi atingi obiectivele. Mai importantă este susţinerea pe care o găseşti, echipa pe care o construieşti pentru atingerea obiectivului. Deci răspunsul meu este că nu vizez o funcţie.

R: Cât veţi sta în politică? Spuneaţi recent că nu vă vedeţi în politică pe termen nelimitat.

VP: Dacă ar fi să transmit un mesaj pentru urechile duşmanilor, celor cărora le încurc să pună mâna pe ţară şi să-şi facă interesele meschine, aş spune că rămân pentru totdeauna în politică. Real însă voi rămâne până când voi vedea că Republica Moldova este o ţară solidă, nu mai este vulnerabilă, a intrat pe un curs definitiv de modernizare.

R: Funcţia de preşedinte al PDM obligă la o mai bună comunicare cu presa şi în general cu societatea. Veţi organiza conferinţe de presă? Veţi accepta “confruntarea” cu presa?

VP: Funcţia de preşedinte al PDM mă va obliga la o mai bună comunicare cu oamenii, în special,  comunicare directă şi prin acţiuni pentru ei. Desigur că voi comunica şi cu presa, mai activ decât până acum, dar nu vă aşteptaţi să mă vedeţi toată ziua în conferinţe de presă sau pe la televiziuni. Politicienii trebuie să meargă să-i asculte pe oameni, nu să le ţină discursuri în faţa camerelor de filmat.

Sursa: deschide.md